Proiecte pentru detectivii climei 2019-2020

Titlul proiectului: Semnele încălzirii globale

Echipa: Echipa verde

2019-2020   Scoala Gimnaziala Pui   Pui   România   6 Vârsta elevului: 12-13, 14-15

Locuim într-un mic sat din vestul României, numit Pui. Din punct de vedere al reliefului, este o zonă colinară, un bazin intermontan cu altitudini de 400 m, înconjurat de munți cu altitudini de +2000 m. Locuitorii practică agricultura și creșterea animalelor. Vremea în Pui era secetoasă, extrem de rece iarna și caldă vara, iar cantitățile de apă de ploaie și zăpadă erau insuficiente. Puiul plouă și ninge foarte puțin. Resursele de apă sunt în scădere, iar temperatura în timpul verii este foarte ridicată, în timp ce iarna nu mai este la fel de scăzută ca în trecut. Am dori să susținem sau să infirmăm această impresie cu ajutorul datelor, colectând și analizând date privind temperatura, nivelul precipitațiilor și al zăpezii și resursele de apă, pe o perioadă de peste 30 de ani. Pe baza analizei datelor de la stația meteo din Deva (la 60 km de localitatea noastră), începând cu anul 1984, au fost evidențiate schimbări în regimul evenimentelor extreme: - creșterea frecvenței anuale a zilelor tropicale (maxima zilnică > 30 grade C) și scăderea frecvenței anuale a zilelor de iarnă (maxima zilnică < 0 grade C); - creșterea semnificativă a temperaturii minime medii de vară și a temperaturii maxime medii de iarnă și vară până la 1 grad C; - din analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, s-a observat o creștere semnificativă a frecvenței anuale a zilelor de polei - fenomen cu influență negativă asupra culturilor agricole; - a scăzut și numărul zilelor cu strat de zăpadă, în concordanță cu încălzirea din timpul tendinței de iarnă. Agricultura este puternic influențată de vreme și climă. Deși fermierii din satul nostru sunt adesea flexibili în a face față vremii și variabilității de la an la an, nu există totuși un grad ridicat de adaptare la clima locală sub forma unei infrastructuri stabilite, a practicilor agricole locale și a experienței individuale. Prin urmare, este de așteptat ca schimbările climatice să aibă un impact asupra agriculturii, putând amenința aspectele stabilite ale sistemelor agricole.

În datele Institutului Național de Meteorologie și Meteoblue se poate observa că temperatura medie în Pui a crescut cu aproximativ 2,8ᵒ C în perioada 1961-1990, cu aproximativ 1,8 ᵒ C în perioada 1981 - 2010, iar precipitațiile totale anuale au fost mai puține decât în mod obișnuit. Pentru a ne atinge obiectivul, intenționăm să colectăm din surse profesioniste ca METEOBLUE date, pentru cel puțin ultimii 30 de ani, despre temperaturile maxime, minime și medii din Pui, precum și despre nivelurile de apă de ploaie și zăpadă. Dorim să analizăm evoluția tuturor acestor variabile pentru a stabili/stabili dacă există o creștere a temperaturilor și o scădere a cantității de apă pe care o primește Puiul. În același timp, echipa de proiect va măsura timp de 6 luni (decembrie 2019 - mai 2020) valorile precipitațiilor și temperatura reală din mediul extern. Momentul de măsurare a temperaturii este în fiecare zi, la prânz. În același timp, în fiecare zi, la ora 10.00, vom folosi cilindrul gradat (folosind pluviometre construite de elevi) pentru a măsura cantitatea de apă de ploaie colectată în recipiente. Vom face comparații între datele înregistrate de echipa noastră și datele din 1984 până în 2019 furnizate de stația meteo din Deva. În acest set de activități, elevii vor învăța cum pot fi folosite simțurile și instrumentele lor pentru a descrie și măsura condițiile meteorologice. Ca activitate introductivă, elevii vor analiza proverbe locale legate de vreme. Apoi, ei își vor folosi simțurile pentru a face observații meteorologice și pentru a învăța cum să descrie vremea. De asemenea, elevii vor construi o mică stație meteorologică și vor face măsurători meteorologice ale ploii și ale temperaturii aerului. Obiective de învățare: - Să identifice elementele meteorologice ( temperatură, precipitații); - Să observe și să înregistreze condițiile meteorologice; - Să identifice procesele meteorologice locale; - Să învețe că sateliții, computerele și instrumentele științifice sunt folosite pentru a face prognoze meteorologice; - Să învețe cum să facă măsurători meteorologice; - Să reprezinte și să interpreteze datele. Studierea temperaturii, precipitațiilor și resurselor de apă din mediul nostru local Pentru a realiza un studiu comparativ, setul de date a fost împărțit în trei grupe: roșu, galben și albastru (culorile naționale ale României). Grupa roșie: temperatură - 2 elevi; Grupa galbenă: precipitații - 2 elevi; Grupa albastră: apă - 2 elevi. - În perioada 1961 - 1990, temperatura medie a crescut cu aproximativ 2,8ᵒ C ; - În perioada 1981 - 2010, temperatura medie a crescut cu aproximativ 1,8ᵒ C ; - În perioada 1956 - 2000, precipitațiile totale anuale au fost mai puține decât în mod obișnuit cu 150 mm/an; - În perioada 2007 - 2019, terenurile agricole au crescut în suprafață cu 15% în detrimentul pădurilor (salcâm, salcie, plop) în contextul subvențiilor agricole ale UE; - Comparațiile între datele înregistrate de echipa noastră și datele din perioada 1984 - 2019 furnizate de stația meteo Deva: decembrie 2019 - martie 2020, temperaturile au crescut cu aproximativ 1,5 ᵒ C, iar precipitațiile sunt mai mici cu 200 mm/an.

Utilizând un sondaj de opinie realizat pe 213 gospodării agricole , acest studiu investighează adaptarea fermierilor de porumb/ cartofi/ grâu la seceta pe termen lung din satul Pui. Acesta a identificat factorii care determină răspunsurile de adaptare ale fermierilor pentru a face față penuriei de apă. Analiza arată că fermierii cu mai multă experiență în agricultură și cu o conștientizare a efectelor climatice sunt mai predispuși să adopte strategii alternative de adaptare. Temperaturile medii au crescut din 1961, cu o rată de încălzire mai mare în ultimii 30 de ani. Multe condiții extreme de temperatură devin tot mai frecvente. Începând cu anii 1970, zilele de vară neobișnuit de călduroase (maxime) au devenit mai frecvente în ultimele decenii în Pui. Nopțile de vară neobișnuit de calde (minime) au devenit mai frecvente într-un ritm și mai rapid. Această tendință indică o mai mică "răcire" pe timp de noapte. Deși satul Pui a cunoscut multe ierni cu temperaturi neobișnuit de scăzute, temperaturile neobișnuit de scăzute din timpul iernii au devenit mai puțin frecvente - în special nopțile foarte reci (minime). Temperaturile maxime zilnice record au devenit mai frecvente decât cele minime record. Deceniul 2000-2009 a avut de două ori mai multe maxime record decât minime record. Precipitațiile anuale totale au fost mai puține decât de obicei. Condițiile de secetă pe întreg Puiul au crescut, un indice mai detaliat arată că, între 2000 și 2015, condițiile de secetă au crescut cu 10%. Ce se poate face la nivel local pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice? Creați un plan de acțiune local comun. Fermierii locali pot obține ajutor de la grupurile locale de mediu, autoritățile locale și centrul de consiliere agricolă; Plantăm mai mulți copaci; Zilele satului din jurul Puiului le spun oamenilor despre măsurile de eficiență agricolă și despre subvenții. Elevii locali fac o prezentare în cadrul evenimentelor, bazându-se pe lecțiile speciale din școlile lor. Fiecare eveniment este mediatizat în prealabil, prin vizite la grupurile comunitare și la școli și prin pliante trimise la fiecare casă; Planurile sătești sunt un mijloc excelent de promovare a acțiunilor în comunitate și pot fi pregătite de consiliile sătești cu o participare extinsă a populației locale. Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice pot fi abordate în planurile sătești. Propunerile noastre de îmbunătățire: Există o creștere a temperaturilor maxime și o scădere a cantității de apă, intenționăm să facem următoarele activități: 1. Alimentație: Cumpărarea de alimente locale, ecologice; 2. Curriculum - Integrarea schimbărilor climatice în școala noastră: La școala secundară Pui, educația ecologică este predată izolat, prin urmare nu este legată de toate domeniile din curriculum: geografie, științe, engleză, matematică, artă, muzică, istorie; 3. Cultivă-ți propriile legume! Vrem să schimbăm modul în care copiii își apreciază hrana și cum privesc industria agricolă. Elevii își plantează propriile fructe, își pot dezvolta înțelegerea în domeniul agriculturii și a provenienței alimentelor. 4. Transport: Încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta la școală (mulți elevi așteaptă autobuzul școlar chiar dacă locuiesc în apropierea școlii); 5. Călătorii: Explorați peisajele locale. Implică-te în proiecte sociale sau de mediu. Elevii vor învăța la fel de mult.

https://climatedetectives.blogspot.com/