Proiecte pentru detectivii climei 2019-2020

Titlul proiectului: Cum influențează clima Bucureștiului aducerea copiilor la școală cu mașina

Echipa: Programatorii spațiali

2019-2020   Școala Gimnazială Ion Heliade Rădulescu Nr. 11   București   România   6 Vârsta elevului: 8-9

Învățăm într-o școală din centrul Bucureștiului. Am observat că aerul este foarte rău în perioada toamnă-iarnă-primăvară, este greu de respirat. Ca să nu mai vorbim că temperatura este în creștere. Pentru a calcula impactul climatic al transportului elevilor cu vârste între 7-15 ani (clasele 0-8) am făcut un sondaj pe 114 copii, după care am extrapolat la nivelul întregului București. Am calculat cantitatea suplimentară zilnică de CO2 generată în atmosferă (83.000 de metri cubi zilnic)+ gazele poluante suplimentare (aprox 659 de metri cubi de gaze toxice pure). Din cauza pandemiei de coronavirus, nu am putut respecta programul inițial, de vizitare a INMH, a Primăriei și a unor oameni de știință. Cu toate acestea, considerăm că rezultatele noastre sunt foarte utile pentru ca oamenii de știință adulți să le analizeze în continuare. Am folosit senzorii Arduino PM pentru a vedea că este prea mult praf (inclusiv PM 2,5 și 10) în orașul nostru, am analizat datele din satelit (Copernic și Sentinel), am folosit date de la 5 surse de monitorizare diferite din Bucurest (private și publice). Am folosit foarte multe informații publice, private și de la autorități + evoluția în timp (în perioada de trafic intens versus perioada de trafic redus. Am făcut mai multe întâlniri Zoom în timpul pandemiei și înainte am avut 3 întâlniri la noi acasă. Concluzia principală - se generează foarte mult timp, benzină, km și ambuteiaje pentru că un procent mare de copii vin la/de la școală cu mașina. Acest lucru are un impact asupra nivelului de poluare a orașului și asupra climei acestuia. Am venit cu mai multe soluții pentru a diminua acest trafic incremental și pentru a fi fericiți și sănătoși Sperăm că vom trăi într-un oraș mai frumos în viitorul (apropiat)!

Am decis să investigăm climatul din București și mai ales impactul transportului copiilor cu mașina la școală de către părinții lor. Am creat un chestionar pentru toți copiii din clasele 0-8 din București. https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdh17zMWFiZ2tglWZl52GzIHj3N-lYDs3UyLnNHaSAtY-e8hg/viewform?usp=sf_link Rezultatele: 50,9% din toți copiii din București ajung la școală cu mașina. 46.5% dintre copii se întorc acasă cu mașina Decât, i-am rugat pe părinții care merg cu mașina să estimeze numărul de minute necesare: - acasă - școală - școală - școală - serviciu - serviciu - acasă Presupunerea noastră a fost că, aducând copiii la școală cu mașina, există un consum suplimentar de combustibil, pe care îl putem calcula cu această formulă simplă: a + b - c Așadar, părinții ne-au spus acest număr de minute pentru fiecare drum: Am adunat toate minutele declarate, le-am transformat în secunde și le-am împărțit la numărul de respondenți. În medie, - ACASĂ -> ȘCOALĂ - 1441 secunde (24 minute și ceva) - ȘCOALĂ -> MUNCĂ - 1520 secunde (25 minute și ceva) - MUNCĂ -> ACASĂ - 1971 secunde (32 minute și ceva) Deci, 1441+1520-1971 = 990 secunde suplimentare (16 minute și ceva) cheltuite în mașină de părinți în fiecare zi pentru a-și duce copiii de acasă la școală, în comparație cu mersul direct de la casă la muncă. Puteți vedea toate calculele aici - https://thespaceprogrammers.wordpress.com/2020/05/26/how-bringing-kids-to-school-by-car-influences-the-bucharest-climate/ Consumul suplimentar de combustibil este de 64005 litri. În fiecare zi. 29.586 metri cubi de CO2 + 659 metri cubi de gaze toxice pure (CO, NOx, SO2) Dar, ce am mai făcut? Am discutat cu o mulțime de oameni (copii și părinți), pentru a înțelege cum și de ce vin cu mașina la școală Am creat un senzor PM în Arduino. De asemenea, ne-am uitat în airly.ro, aerlive.ro http://aqicn.org/city/romania/municipiul-bucuresti/cercul-militar/calea-victoriei/ Altele

După ce am făcut aceste calcule impresionante, am fost șocați. Suntem conștienți că analiza noastră este destul de simplă și că există alte trilioane de factori, dar, cu toate acestea, este foarte edificatoare. Sunt 2 lucruri pe care le-am făcut: la nivel personal și la nivelul "celorlalți". Ne-am spus nouă înșine să mergem pe jos cât mai mult posibil și să nu luăm mașini (cu excepția cazului în care este critic) Le-am spus autorităților să: - Să mărească numărul de piste de biciclete, astfel încât mai mulți copii să vină direct la școală, pentru a genera mai puțină poluare incrementală - Să facă mai multe porți de intrare în școli (pentru a evita traficul) - Să adauge mai mult transport public - Să adauge mai multe autobuze școlare - Să motiveze părinții să trimită mai mult de 1 copil cu aceeași mașină, pentru a reduce numărul de mașini - Ajutați părinții să obțină mașini electrice mai ieftine - Să construiască mai multe școli, astfel încât copiii să poată merge pe jos până la școli - Să înființeze autobuze școlare - Să înființeze vagoane de tramvai și linii de metrou dedicate copiilor în apropierea fiecărui cartier rezidențial și să supravegheze deplasarea copiilor - Să permită școlilor să organizeze școlarizarea la domiciliu o zi pe săptămână, folosind canalul tv al orașului Sperăm că vom trăi într-un oraș mai curat și mai sănătos!

https://thespaceprogrammers.wordpress.com/2020/05/26/how-bringing-kids-to-school-by-car-influences-the-bucharest-climate/