Proiecte Climate Detectives 2023-2024


Titlul proiectului: Deplasarea populațiilor de bivalve în Marea Nordului

Colegiul Saint André   Auvelais   Belgia

Întrebare de cercetare

Care este impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor de bivalve din Marea Nordului și cum se poate face acest lucru?
avoir un impact sur les écosystèmes marins ?

Rezumat al proiectului

Am studiat consecințele schimbărilor climatice asupra evoluției populațiilor de bivalve. Prezența bivalvelor este esențială pentru buna funcționare a ecosistemelor marine. Bivalvele filtrează apa și mențin calitatea acesteia. Ele sunt o sursă de hrană pentru numeroase organisme. Încălzirea globală afectează PH-ul, salinitatea și temperatura apei. Aceste schimbări cauzează probleme pentru cochiliile bivalvelor. Cercetătorii din întreaga lume sunt interesați de acest aspect și pornesc în mod regulat să exploreze mările lumii pentru a afla mai multe despre bivalve, cu scopul de a descoperi și demonstra că acestea pot fi utilizate ca arhive de mediu. Dorim să înțelegem de ce se deplasează aceste animale marine și, în consecință, ce se va întâmpla cu oceanele noastre în viitor ca urmare a schimbărilor care se produc la nivelul speciilor. Putem efectua observații folosind imagini din satelit, cum ar fi sentinel-2 și -3, precum și Landsat, care ar furniza informații despre oceane, suprafața mării, precum și acoperirea cu apă. De asemenea, putem obține informații folosind capturarea, marcarea și recapturarea virtuală (CMR) pentru a identifica indivizii după locația lor. Nu am găsit alte date suficiente sau interesante care să ne ajute să găsim informații relevante.
Pentru a efectua o analiză statistică a cauzelor mișcării bivalvelor, trebuie să studiem mai mulți factori: Ph-ul apei, temperatura și salinitatea. Vom folosi aceste date pentru a măsura rata de rezistență a bivalvelor la ph și temperatură. Datorită diferitelor date pe care le putem găsi, în special de la sateliți și de la CMR-ul deja menționat. Pentru a efectua o analiză spațială, avem nevoie de locațiile geografice ale bivalvelor. Apoi, pentru a ne ajuta în cercetarea noastră, am dori să cunoaștem dieta și obiceiurile alimentare ale bivalvelor, pentru a vedea dacă acestea ar fi putut influența deplasările lor. În cele din urmă, dinamica populației de bivalve ne va ajuta să observăm schimbările în numărul de indivizi ai acestui organism marin.

Principalele rezultate și concluzii

Care este impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor de bivalve din Marea Nordului și cum se poate face acest lucru?
avoir un impact sur les écosystèmes marins ?

În ultimii 100 de ani, populația anumitor specii de bivalve s-a deplasat spre nord, în principal ca urmare a creșterii temperaturii apei și a acidificării.
Conform unui raport al Institutului Flamand al Mării (VLIZ), temperaturile medii din Marea Nordului au crescut cu 2 până la 3°C. Această creștere slăbește nivelul de oxigen din apă. Bivalvele dependente de oxigen vor muri, deoarece nu pot migra la fel de ușor ca alte organisme (de exemplu, peștii).
În cartea sa "The Sea Shore", C.M. Yonge afirmă că bivalvele prosperă pe plajele nisipoase, cu o populație de aproximativ 3,56 milioane de scoici pe hectar de plajă.
În ceea ce privește dieta, bivalvele se hrănesc cu prăzi mici care pot fi otrăvite de diverse elemente, cum ar fi microplasticele, petrolul și ploile acide, ca urmare a poluării. Poluarea apei poate reduce, de asemenea, disponibilitatea hranei.
Acidificarea apei joacă, de asemenea, un rol important în migrarea bivalvelor. Oceanele noastre absorb aproximativ 30% din CO2 prezent în aer. Înainte de revoluția industrială, pH-ul mediu al oceanelor era de aproximativ 8,2, iar în prezent a scăzut la 8,1, ceea ce reprezintă o creștere de 30% a acidității. Conform celui de-al șaselea raport de evaluare al IPCC, pH-ul oceanelor ar putea scădea la aproximativ 7,8 până în 2100. Acest lucru ar face oceanele 150% mai acide, afectând jumătate din viața acvatică (în special organismele care utilizează CaCO₃, cum ar fi bivalvele).
Salinitatea în Marea Nordului este cuprinsă între 35 și 35,5 PSU. Cercetătorii din diferite laboratoare (CERFACS, LEGOS, LOCEAN și GAME) au observat că, în ultimii 30 de ani, apele de suprafață din regiunile cu salinitate scăzută devin mai blânde, iar cele din regiunile cu salinitate ridicată mai sărate: o evoluție recentă a ciclului apei tropicale și un răspuns la creșterea concentrației atmosferice de gaze cu efect de seră. În Marea Nordului, bivalvele nu sunt afectate de schimbările de salinitate.

Ce urmează? Acțiuni pentru a face diferența și a contribui la diminuarea problemei

Am obținut următoarele soluții posibile. O primă idee: efectuarea de sondaje în rândul crescătorilor de crustacee pentru a evalua percepția acestora cu privire la riscul legat de acidificare. Apoi, găsiți strategii de reglare a pH-ului testate în laborator și apoi în condiții reale în siturile de creștere a moluștelor. În al treilea rând, utilizarea macroalgelor care se găsesc pe malul mării (zona de coastă supusă mareelor, uneori scufundată, alteori expusă) și a cochiliilor de crustacee consumate pentru a face mediul mai alcalin (bazic) și a remedia local acidificarea oceanelor. De asemenea, am putea institui un sistem de monitorizare menit să urmărească mișcările populațiilor de bivalve și să înțeleagă factorii care le influențează. Cercetările privind habitatele, ciclurile de reproducere și prădătorii pot furniza date valoroase pentru elaborarea strategiilor de gestionare. De asemenea, protejarea și reabilitarea habitatelor naturale ale bivalvelor pentru a încuraja prezența lor în 2
zonele adecvate și limitarea migrației lor către zonele nedorite ar putea fi de ajutor. Acest lucru poate implica refacerea zonelor umede, crearea de recife artificiale sau gestionarea zonelor de reproducere.
Există deja un proiect condus de Ifremer în Franța, care vizează analizarea impactului acidificării și încălzirii apelor asupra celor mai cultivate specii de bivalve. Proiectul CocoriCO2 are mai multe obiective: un obiectiv de observare (în special prin intermediul a 12 senzori de pH distribuiți de-a lungul coastei franceze), de analiză (2 unități experimentale), de anticipare (sondaj în rândul crescătorilor de crustacee pentru a evalua percepția lor asupra acidificării) și de găsire a unor soluții la problemă (teste de laborator privind efectul macroalgelor brune și al produselor alcaline asupra pH-ului). Un astfel de proiect ar fi o ocazie perfectă pentru Belgia de a conserva bivalvele de pe coastele sale.

Proiectele sunt create de către echipe și acestea își asumă întreaga responsabilitate pentru datele partajate.
← Toate proiectele