Proiecte pentru detectivii climei 2018-2019

Titlul proiectului: Modul în care poluarea aerului afectează clima din cartierele din Cluj Napoca

Echipa: Fortuna

2018-2019   Liceul Nicolae Bălcescu   Cluj-Napoca   România   9 Vârsta elevului: 12-13

Am aflat că schimbările climatice sunt o consecință a creșterii efectului de seră . Am înțeles ce înseamnă acest efect abia după ce am descoperit, printr-un experiment, că aerul cu o concentrație mai mare de dioxid de carbon absoarbe mai bine energia de la Soare, având astfel o temperatură mai mare, decât cel cu o concentrație mai mică de dioxid de carbon. Atâta timp cât defrișările continuă și nimeni nu face nimic pentru a opri emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea, cantitatea de dioxid de carbon din aer va continua să crească, iar clima se va schimba din ce în ce mai mult. Am început cercetarea noastră căutând pe internet informații despre cum a fost temperatura în orașul nostru natal, Cluj Napoca. Am vrut să mergem mai departe, așa că am început să măsurăm temperatura în cinci cartiere diferite, în fiecare zi, la ora 7 dimineața și la ora 20.00. Pentru a fi mai organizați și pentru a avea rezultate mai bune, ne-am împărțit în 3 echipe: prima a măsurat temperaturile și le-a centralizat în tabele, a doua a interpretat datele și a făcut o mulțime de grafice și diagrame, iar ultima a analizat totul și a încercat să vină cu o soluție.

Am început cu un experiment. Am folosit două flacoane, unul conținând aer de laborator și celălalt conținând aer cu un nivel mai concentrat de dioxid de carbon, obținut prin amestecarea oțetului și a bicarbonatului de sodiu. Am plasat două termometre în interiorul fiecărei fiole și am observat că temperatura din cea de-a doua a fost mai mare. În acest fel am înțeles efectul de seră. Apoi, am plasat câteva termometre în afara casei noastre, la aproximativ un metru deasupra solului. Am înregistrat zilnic temperatura, iar după 2 luni aveam tabelele noastre cu datele. Echipa de statistică a combinat datele și am obținut următoarele rezultate: Cel mai cald loc a fost în centrul orașului Cluj-Napoca, cu o medie de 9 grade Celsius, iar cel mai rece loc a fost în Iris, cu o medie de 2,60 grade Celsius. După aceea, am folosit un soft scris în Python care a determinat procentul de verdeață din fiecare cartier, preluat din imagini din satelit. Software-ul a evidențiat în mov unde era vegetație și a calculat un procent. Rezultatele sunt următoarele: cartierele cu cele mai ridicate temperaturi au avut cel mai mic procent de verdeață, 1,5%, iar zonele cu cele mai scăzute temperaturi au avut cel mai mare procent de vegetație, 7,8%

După ce am comparat datele obținute și am analizat rezultatele, am ajuns la următoarea concluzie. Cu cât viața noastră este mai modernă, urbanizarea orașelor, avansarea tehnologiei, chiar și prin metode care dăunează naturii, dăunează atât planetei noastre, cât și, implicit, vieții noastre. Așa că ar fi bine să renunțăm la ele, pentru a ne crea un cămin mai bun. Am putea începe să mergem pe jos sau cu bicicleta, sau chiar să folosim cât mai des transportul în comun, am putea închide lumina dintr-o încăpere atunci când o părăsim, am putea să nu mai risipim apă sau hârtie, degeaba. Sunt multe lucruri de făcut, dar asta nu ne împiedică să le punem în practică! Întotdeauna există un început! Acest început nu trebuie să fie măreț, dar poate însemna să plantăm o floare în grădină, să refolosim foile vechi uitate sau chiar să punem deșeurile în containerele de reciclare potrivite. Nu este niciodată prea târziu!

https://www.youtube.com/channel/UCQ1JLubLOiIFZUkxyXBN2Fg