Proiecte pentru detectivii climei 2018-2019

Titlul proiectului: Aer mai curat pentru locuitorii din Cluj-Napoca

Echipa: Echipa Eco Ana Aslan

2018-2019   Colegiul Tehnic Ana Aslan   Cluj Napoca   România   6 Vârsta elevului: 14-15

Acest proiect reprezintă rezultatele unei activități de cercetare, în laborator, și inspecție a calității aerului din Cluj-Napoca, pe o perioadă de patru luni (ianuarie - aprilie 2019), investigație realizată de autorii proiectului, de la Colegiul Tehnic "Ana Aslan". Orașul Cluj-Napoca, se află în regiunea Transilvania din România. Schimbările climatice au devenit o realitate: numărul zilelor călduroase din timpul iernii este mai mare, regimul pluviometric este modificat, iar seceta și inundațiile sunt mai frecvente. Toate aceste fenomene sunt rezultatul poluării atmosferei ca urmare a procesului rapid de industrializare și urbanizare, iar încălzirea globală, distrugerea stratului de ozon, "efectul de seră" și ploile acide sunt principalele consecințe care pot fi observate în zona noastră. Există o relație strânsă între ploile acide, ozonul și "efectul de seră". Conform literaturii de specialitate, printre poluanții atmosferici care cresc temperatura se numără oxizii de azot și dioxidul de sulf. De aceea, cercetăm aceste fenomene în orașul Cluj-Napoca pentru a atrage atenția populației asupra efectelor dezastruoase pe care le poate provoca poluarea atmosferică și pentru a găsi soluții pentru reducerea nivelului acesteia. În vederea realizării proiectului vom demara următoarele acțiuni la nivelul orașului Cluj-Napoca: Monitorizarea temperaturii aerului în perioada ianuarie- aprilie 2019 și compararea rezultatelor obținute cu valorile de temperatură din aceeași perioadă a anilor anteriori (http://www.meteoromania.ro/clima); Monitorizarea emisiilor de gaze cu "efect de seră" și a emisiilor gazoase care favorizează apariția ploilor acide (NO2 și SO2), prin intermediul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (www.calitateaer.ro), în Cluj-Napoca și interpretarea rezultatelor obținute; Monitorizarea regimului precipitațiilor, prelevarea de probe și investigarea prin măsurarea pH-ului pentru determinarea frecvenței ploilor acide; Investigarea efectului ploilor acide asupra vegetației - experiment realizat în laboratorul de mediu al școlii noastre (experimentul se bazează pe observarea, investigarea și prelucrarea datelor privind efectele soluțiilor de H2SO4 și HNO3 de diferite concentrații asupra germinației semințelor de fasole și a organelor vegetative ale grâului); Interpretarea rezultatelor obținute și propunerea de măsuri pentru reducerea poluării atmosferice și, implicit, a efectelor negative asupra mediului și calității vieții.

1. Urmărind temperatura aerului pe perioada studiată, se observă o creștere față de valorile normale cu 3˚C în februarie, cu 4˚C în martie și cu 2˚C în aprilie. Am comparat valorile din acest an cu valorile medii din perioada 1981-2010. 2. În lunile ianuarie și februarie 2019, pH-ul ploilor a fost acid din cauza prezenței unor cantități mari de SO2 și NOx în atmosferă. Cea mai mică valoare a pH-ului a fost în februarie (pH= 5,2). În lunile următoare, pH-ul a fost neutru datorită precipitațiilor abundente care au curățat atmosfera și emisiilor de gaze moderate. 3. Variații ale concentrației emisiilor gazoase: Valori mai mari ale concentrației de SO2, NO și NOx au fost înregistrate în lunile ianuarie și februarie, precum și valori acide ale pH-ului precipitațiilor. Concentrațiile de NO2 au depășit valoarea admisă de 40 μg/m3 în ianuarie, iar concentrațiile de SO2 în toate punctele de prelevare au fost sub concentrația maximă admisă (125 μg/m3), cu un maxim de 21 μg/m3 în februarie. În aprilie, precipitațiile abundente au dus la o concentrație mai mică de gaz în aer. 4. Ploile acide opresc creșterea și dezvoltarea organelor vegetative. Boabele au fost afectate proporțional cu aciditatea (pH-ul) soluțiilor: necroza frunzelor și a tulpinilor verzi, oprirea creșterii și dezvoltării plantelor, uscarea parțială sau totală a plantelor în perioada de studiu (15 zile). De exemplu, în cazul probei cu pH 5, plantele au fost uscate la 70%, iar celelalte au prezentat arsuri grave, necroză pe majoritatea frunzelor și tulpinilor. La pH 6, procentul a fost de 40%. În cazul semințelor de fasole, aciditatea se dovedește fitotoxică pentru germinare, în variantele cu pH mai mic de 6,5.

Campania "Împreună pentru un aer mai curat în Cluj" 1. Am aplicat un chestionar de mediu pentru elevi și părinți. Am pus întrebări despre mijloacele de transport și activitățile care duc la un aer poluat. Analiza rezultatelor relevă, prin sinceritatea răspunsurilor o situație la care ne așteptam, și anume lipsa de educație privind protecția mediului prin implicare directă și personală, care se datorează în special lipsei de informare. În acest sens, este relevant procentul de 77% al persoanelor care recunosc faptul că nu sunt suficient de bine informate cu privire la poluarea aerului în Cluj-Napoca. De asemenea, este trist să constatăm că 80% dintre persoanele chestionate ar prefera să meargă la serviciu cu mașina decât cu bicicleta. Cu toate acestea, 80% dintre persoanele chestionate ar dori să aibă o zi fără mașină o dată pe săptămână. Menționăm că vârsta persoanelor chestionate este cuprinsă între 18 și 67 de ani. 2. Transmiterea de informații utile, sfaturi și mesaje despre mediu către comunitatea locală prin intermediul unor pliante. 3. Îndrumarea și participarea elevilor din ciclul primar și gimnazial la concursul de costume confecționate din materiale reciclabile. 4. În colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Școlar Județean și Poliția Cluj, vom continua marșul lunar al bicicliștilor, cu mesaj publicitar legat de - necesitatea reducerii traficului urban și a prevenirii poluării aerului; - extinderea traseelor prevăzute cu piste de biciclete; - declararea unei zile fără mașini pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca; - mersul pe jos sau pe bicicletă; - folosirea transportului în comun.