Proiecte pentru detectivii climei 2018-2019

Titlul proiectului: REGENERAREA DUPĂ UN INCENDIU DE PĂDURE ÎN CONTEXTUL ÎNCĂLZIRII GLOBALE

Echipa: Clima Quijote  Proiect cu mențiune specială

2018-2019   IES TOMÁS NAVARRO TOMÁS   Albacete   Spania   10 Vârsta elevului: 10-11

Pădurile reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri împotriva schimbărilor climatice globale și a deșertificării locale din regiunea noastră. În vara anului 2017 a avut loc un mare incendiu de pădure care a afectat un important parc natural din provincia noastră (Albacete), Calares del Mundo și Sima. În total, au ars peste 3000 de hectare. Deși incendiile sunt un alt element al ecosistemului mediteranean, recurența lor ridicată (este cazul nostru) poate pune în pericol refacerea ecosistemului. Ar fi posibil să se ajute la regenerarea lor, pe baza "severității incendiului" (proporția de plantă/suprafață arsă), localizând zonele de severitate mai mare și discriminându-le de cele de severitate scăzută, capabile să se regenereze singure. Putem ajuta la regenerarea acestor zone? Știința afirmă că imaginile din satelit pot ajuta la determinarea severității incendiului și la cartografierea celor mai vulnerabile zone în ceea ce privește eroziunea sau lipsa capacității de recuperare.

Am selectat trei parcele de teren din același habitat (tufișuri termomediteraneene tipice) cu pagube diferite (ridicate/medii/scăzute) cauzate de incendii deja catalogate de o prognoză anterioară. Se presupune că zonele cu pagube scăzute se vor regenera mai bine și mai devreme decât cele cu pagube medii/înalte. Folosind metoda de interceptare a liniilor, am măsurat solul gol și acoperirea vegetală, am clasificat-o în tufișuri, ierburi și arbori și am prelevat probe de sol. Vegetația prezintă un procent ridicat de sol de bază, urmat de un procent semnificativ de ierburi și tufișuri (arborii sunt aproximativ 1%). Am observat că parcela cu pagube medii are mai puțină vegetație decât cea cu pagube mari. Probele de sol au fost analizate prin spectroscopie atomică: cantitățile de magneziu, calciu și potasiu (nutrienți esențiali) sunt mai mari în parcela cu daune medii/înalte decât în cea cu daune mici. Calcarul activ prezintă valori mai mari pentru parcelele cu daune medii/înalte. Texturile (nisip/nisip/argilă %) sunt similare între parcele. Observarea Pământului a luat în considerare NDVI folosind EOBrowser. Pixelul Landsat aproximează parcelele de teren și oferă tendința NDVI a acestora după eliminarea valorilor negative: scădere de 9%, 52% și 57% pentru pagube mici, medii și, respectiv, mari. Am analizat, de asemenea, tendința NDVI pentru întregul perimetru al incendiului folosind rapoartele de date Sentinel și fișierele ".kmz" pentru a observa cum influențează orientarea (umbră/sol) și panta în regenerarea pădurii.

1) Vom proteja solul cu paie: s-a dovedit că este un mod eficient, ieftin și ecologic de a reține primele straturi de sol și de a crește umiditatea solului. Acest lucru va facilita germinarea și creșterea răsadurilor. 2) Prin intermediul dronelor, vom realiza însămânțări de "semințe acoperite cu argilă" (sau "semințe obișnuite", dacă prima variantă este foarte scumpă), cu specii autohtone (erbacee sau lemnoase) care să accelereze succesiunea ecologică, cum ar fi Brachypodium retusum, o plantă cespitoasă foarte frecventă în zonă sau stejarul Kermes (Quercus coccifera), un arbust foarte rezistent, originar din zonă. 3) Vom prezenta studiul nostru autorităților competente, atât locale, cât și regionale, precum și presei, pentru a colecta fonduri și a-l pune în practică, urmărindu-l, cu ajutorul imaginilor din satelit furnizate de ESA.

https://youtu.be/YAgY5Ls7lXs