Proiecte pentru detectivii climei 2019-2020

Titlul proiectului: "Când oamenilor le pasă, Marea Neagră supraviețuiește"

Echipa: Ovidius

2019-2020   Liceul Ovidius   Constanța   România   6 Vârsta elevului: 14-15

Am realizat o activitate de cartografiere a impactului comunităților locale asupra calității apei din Marea Neagră. Am selectat 5 puncte de pe țărmul local și am comparat datele noastre cu înregistrările sateliților și cu bazele de date disponibile. Pentru fiecare punct vom vedea cum s-au schimbat datele meteorologice în ultimii ani. Am amplasat 5 stații la țărmul românesc al Mării Negre pentru a colecta probe de apă și pentru a înregistra parametrii de calitate a aerului, de 2-4 ori pe lună, după cum urmează: - selectarea punctelor de prelevare a probelor (în Constanța, Agigea, Techirghiol, Tuzla, Murfatlar) -identificarea parametrilor aerului (temperatura, direcția vântului, viteza vântului, umiditatea aerului, indicele de nebulozitate) -identificarea parametrilor apei (temperatura apei, pH, oxigen, turbiditate, procent de saturație a oxigenului, conductivitate) -înregistrarea datelor fizico-chimice (3 luni, decembrie 2019 - februarie 2020) -înregistrarea activității umane) (poluarea aerului/apei, deșeuri solide) -înregistrări ale evenimentelor de biodiversitate din mare/la țărm (înflorirea algelor etc.) -înregistrări prin satelit (temperaturi, umiditate, vânturi) - Sentinel, EO Browser -corelarea terenului cu datele satelitare și realizarea de grafice și tabele -compararea datelor noastre cu înregistrările multianuale de la institutele de cercetare locale și cu informațiile satelitare -contactarea comunității locale pentru a sugera modalități de reducere a impactului acestora asupra mediului înconjurător

Prin compararea datelor înregistrate în observațiile noastre cu cele din bazele de date (cum ar fi BD oferite de Institutul Român de Cercetări Marine și Institutul de Meteorologie). Am observat o creștere evidentă a temperaturilor medii ale aerului, dar și a temperaturii apei. Am avut unii parametri fără înregistrări la nivel local sau național (cum ar fi conductivitatea). Datele privind viteza și direcția vântului au fost foarte eterogene, astfel încât nu am putut să identificăm o tendință. Pentru pH am folosit propriile date, înregistrate în proiecte anterioare, în ultimii 5 ani în școala noastră, de către colegii noștri mai mari. Cele mai interesante caracteristici pe care le-am investigat au fost schimbările survenite pe țărm după proiectul de extindere a plajei, dezvoltat de autoritățile locale. Mai multe specii de moluște, caracteristice pentru fundul mării, au fost identificate pe plajă, schimbând într-un mod foarte spectaculos aspectele biocenozei. În ceea ce privește evoluția pH-ului, am observat o acidificare a apelor, în foarte mică măsură, este adevărat, dar considerăm că este o tendință pentru apele Mării Negre. În înregistrările noastre, pH-ul a fost ușor acid (6-7), dar în trecut valoarea medie a fost de peste 7 (alcalin). Considerăm că creșterea CO2 în atmosferă ar putea duce la modificarea pH-ului apei mării, cu consecințe importante asupra vieții marine, de la alge la pești.

- reducerea deșeurilor solide de pe plajă - reducerea impactului turismului asupra țărmului - sporirea controalelor asupra apelor uzate care se varsă în apă - un control mai bun al construcțiilor de pe plajă - lucrări pe plaje pentru reducerea impactului eroziunii.