Proiecte pentru detectivii climei 2019-2020

Titlul proiectului: Impactul dezvoltării la scară largă asupra climei orașului nostru și reversibilitatea acestuia prin regenerare urbană inteligentă.

Echipa: Trustul Verde

2019-2020   CoderDojo Oradea   Oradea   România   10 Vârsta elevului: 12-13, 14-15

La CoderDojo Oradea, copiii care nu sunt implicați în divizia noastră de Robotică Spațială, dar sunt interesați de analiza de date, și-au propus să continue un proiect de anul trecut și să extindă analiza de date pe care am început-o cu unii dintre ei și să investigheze modul în care dezvoltarea accelerată a orașului este reversibilă prin implementarea unor politici de regenerare urbană inteligentă, și să vadă dacă acestea încep să diminueze povara produsă asupra climei de modernizările de infrastructură urbană pe scară largă prin care a trecut orașul nostru. Datele privind temperatura și precipitațiile au fost colectate din resurse publice și din măsurători personale pentru a vedea dacă putem observa vreo diferență. Aceste rezultate au fost apoi încercate să fie corelate cu datele de observație din browserul Sentinel EO. Am căutat diferențe între zona urbană și zonele rurale din jur, modul în care orașul nostru a crescut în ultimii ani și cum a influențat acest lucru temperaturile lunare de la un an la altul.

Am investigat schimbările din zonele urbane și rurale din jurul orașului Oradea folosind date din programul Copernicus (SENTINEL2A, 2B și LANDSAT8) și indici de vegetație (date EO) precum NDVI, SAVI, GNDVI, PSSR, pentru a observa schimbările și diferențele de valori, în ceea ce privește vegetația și proprietățile solului în ultimii 2 ani. Studiul nostru arată că clima din regiunea noastră a continuat să se deterioreze, dar într-un ritm mai lent decât în alte părți ale țării. Analiza imaginilor NDVI arată o ușoară îmbunătățire în zona periferică urbană, datorită programelor recente de împădurire, mai ales în zonele din jurul orașului. Însă, în interiorul orașului, marile proiecte de transformare urbană (modernizarea infrastructurii) continuă să influențeze negativ clima (cantitățile considerabile de praf fiind un puternic poluant atmosferic). În schimb, zonele rurale din jurul orașului nu sunt afectate și chiar înregistrează ușoare îmbunătățiri. Comparând temperaturile și precipitațiile măsurate atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, observăm o schimbare în ceea ce privește temperaturile maxime lunare din zona urbană, care sunt semnificativ mai ridicate în comparație cu anii precedenți. Analiza noastră sugerează că temperatura medie anuală, atât în mediul urban (Oradea), cât și în zonele rurale de lângă oraș, se află pe o tendință de creștere, în timp ce numărul de zile geroase este în scădere. Din datele noastre privind precipitațiile, numărul de zile ploioase se află pe o tendință de scădere, dar cantitatea anuală de precipitații nu prezintă, dimpotrivă, o tendință de creștere, furtunile de vară devenind din ce în ce mai violente. În ciuda tuturor acestor lucruri, clima din Oradea nu se schimbă în același ritm ca în alte părți ale țării noastre și se poate observa că eforturile depuse pentru regenerarea urbană dau rezultate ușoare.

Unele măsuri necesare în viitor constau în monitorizarea continuă a procesului de împădurire în zonele rurale din jurul orașului și a procesului de regenerare urbană din centrul orașului. Accelerarea procesului de modernizare a infrastructurii în zonele principale ale orașului va avea un impact mai mic asupra climei și cu cât procesul de modernizare se va încheia mai repede, cu atât mai benefic va fi pentru climă, mai ales dacă procesul de regenerare va fi demarat mai devreme. Campaniile de conștientizare ecologică în școli sunt, de asemenea, o modalitate bună de a implica alți elevi în astfel de acțiuni de îmbunătățire a climei.